Cinefilul ?!

Cât de mândri suntem că filmele noastre româneşti mai câştigă câte un premiu pe undeva prin Europa ???

Foarte mulţi români s-au uitat la filmul lui Cristian Mungiu datorită premiului pe care l-a luat la Cannes, însă puţini au avut curaj să recunoască faptul că nu e un film chiar aşa strălucit.

În general vizionăm ceea ce apare în box office ca având cele mai mari încasări pe la americani şi apoi ne învăţăm şi noi să ne placă şi să apreciem ceea ce alţii văd din plictiseală sau din ale motive.

Cum ne formăm “ochiul critic” ??? Cum devenim noi nişte mici cinefili ???

Păi în general ne uităm la ce ne recomandă acei amici care au talentul şi răbdarea de a sta zile întregi în faţa calculatorului pe net şi care ştiu ce e mai bun pentru noi.

La câte scurtmetraje ne mai uităm în ziua de azi ??????

Ne plac acele filme care ne induc o stare de relaxare fără ca noi să participăm. E ca şi atunci când citim o carte doar pentru a ne lua somnul. Ca cititor trebuie să te implici în faţa unei cărţi bune. Aşa e şi cu filmul. Dar cum filmul nu te solicită, perna devine aşa de călduroasă pentru poziţia noastră relaxantă pe care o avem în pat, sau încă nu e gata popcornul şi atunci mai dăm o şansă actorilor, ori dacă suntem la cinema brusc plictiseala impusă de ritmul acţiunii filmului ne face să devenim nişte romantici incurabili, iar prietena de lângă tine se va bucura enorm; prietenul de lângă tine va observa cât de sensibil poţi fi uneori; părinţii îşi vor da seama că au un băiat cuminte; rudele îţi vor mulţumi că le-ai dus la cinema că şi aşa nu aveau ce face; etc.

Filmele vechi nu mai sunt bune oare ???? Filmele alb-negru ne indispun, ne întristează ????

Nu avem nici un criteriu de selecţie a ceea ce vedem ca şi peliculă, ca şi acţiune, ca şi o simplă poveste.

Ne motivează tot ceea ce are deja o etichetă: premiul pentru cel mai bun, cea mai bună,etc.

Cât substrat are un film mut ???

În general vizionarea unui film nu ridică atâtea întrebări precum o carte, de exmplu, aşă că ce ne tot mirăm că acţiunea nu a avut impactul dorit.

Filmul întotdeauna are o acţiune,noi însă nu realizăm niciuna la rândul nostru.

Nu lăsăm niciodată filmul “să vorbească”; întotdeauna ne băgăm să dăm repede o explicaţie fără să ne dăm seama că “am ucis” de mult clipa cinefilului.

Advertisements

About alexciotir

Nascut la Botosani la data de 19.06.1981 . Scoala cu clasele I-VIII o face la Botosani la Scoala nr.11 . In 1995 intra la Liceul "Nicolae Iorga" Botosani . Studiile superioare le face la Iasi la Univ. "Al.I.Cuza" .
This entry was posted in idei. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s