All Eyez on Me

2pacUn film care nu mă așteptam să mă țină în priză (puțin peste două ore).  Mă gândeam că o să devină chiar plictisitor să văd un ecran întunecat de oameni de culoare ce se înjură între ei și se amenință cu armele unii pe alții. Mai murea câte unul la vreo juma de oră și cam ăsta ar fi fost scenariul.

Spre surprinderea mea, cam după primul sfert de oră, filmul a început să lege povestea acestui mare rapper. Totul începe în anii ’70 cu imaginea mamei sale, o luptătoare de seamă a “panterelor negre”, care milita pentru drepturile persoanelor de culoare. Apoi, se prezintă un adolescent timid, talentat la desen, poetic chiar, sociabil și care se dezvoltă frumos la Liceul de Arte din Baltimore. În același timp, el trebuie să aibă grijă și de sora sa mai mică și să o ferească de toate relele existente în orice cartier de negri.

2pac1În partea a doua a filmului această imagine se rupe, iar Tupac Shakur este nevoit să își părăsească mama și să se descurce cât pentru doi, în California. Reușește să o ocrotească pe surioara sa, aceasta alegând cinematografia, adică tot ce înseamnă Hollywood. El începe de jos, cu problemele curente din cartier, dar își dezvoltă astfel abilitățile de lider. Înscenări, minciuni, iar în final o condamnare la închisoare. Greu de suportat pușcăria, deoarece toți polițiștii înjurați în versurile sale, acum și-au plătit toate datoriile.

2Pac2În partea a treia a filmului vedem ridicarea acestuia către lumea muzicii, către lupta dintre est și vest. Certuri, scandaluri, arme, droguri, proxenetism, dar acesta era de fapt prețul faimei. În cel mai scurt timp, 2PAC ajunge numărul 1 și toată lumea conspiră împotriva lui. În final…..liniștea aparentă impusă de peliculă anunță asasinarea sa în Las Vegas (1996).

Un film care m-a impresionat plăcut prin realismul său, dar fără a deveni un film dur, obscen, comercial chiar. O duminică răcoroasă de noiembrie îl recomandă cu certitudine. E o alternativă bună la orice film de dragoste, dacă ai “ghinionul” și nu este prietena prin preajmă. E un film doar pentru băieți…..:)

Advertisements
Posted in idei | Leave a comment

Ottoman Lieutenant

ottoman lieutenantUn film care întrunește aceleași condiții ca și “Bitter Harvest” sau “The Promise” : istorie, acțiune și povești de dragoste. Puțin peste o sută de minute, acest film prezintă povestea unei tinere, Lillie (Hera Hilman), care provine dintr-o familie de medici. Poate un pic mai răsfățată decât ar fi trebuit, idealistă, cu un avânt școlăresc, dar motivată de chestiuni familiale; poate cu un pic de curaj ce mai atenuează din naivitatea specifică vârstei. Ea participă la o conferință pe teme medicale, iar acolo are un gând îndrăzneț: acela de a părăsi Statele Unite și de a merge alături de un tânăr doctor Jude (Josh Hartnett) în Imperiul Otoman, fiind voluntară și având posibilitatea să învețe meserie în cadrul unei misiuni medicale. Fratele său murise, cu părinții nu prea se mai înțelegea, iar lumea exotică în care dorea să pătrundă era la doar un pas de ceea ce avea să devină mai apoi Primul Război Mondial. Ajunsă acolo…..ea se îndrăgostește de un ofițer turc. Cunoaște pentru prima dată adevărata dragoste, iar tânărul doctor trebuie să se resemneze în fața dușmanului turc.

De obicei….în astfel de pelicule, istoria nu face casă bună cu adevăratele povești de iubire și drept urmare își ia tributul: locotenentul turc moare, iar femeia rămâne responsabilă să ducă mai departe tot ceea ce este mai intens în acest frumos sentiment.

Posted in recenzii | Leave a comment

Blind

blindUn film pe care îl recomand din tot sufletul….O poveste de dragoste țesută cu mult tact. Nici nu îți vei da seama când vor trece cele 98 de minute. Un Alec Baldwin care joacă fantastic rolul unui scriitor faimos. Ca urmare a unui accident de mașină în care își pierde soția, acesta rămâne orb și pare condamnat la o viață chinuită. Nu mai simțea nevoia de a trăi, iar muza ce îl inspira să scrie….era acum un înger în cer.

Demi Moore joacă rolul unei femei lipsită de grijile materiale, dar cu un anumit cost totuși. Nu cunoaște dragostea adevărată și nici nu poate să facă ceea ce își dorește, adică să fie o jurnalistă de succes. Ilegalitățile soțului se răsfrâng și asupra ei. Totuși….scapă ieftin: 100 de ore în folosul comunității  (la un centru de îngrijire a persoanelor nevăzătoare). Acolo, deși începe cu stângul…..urmează să descopere o lume simplă, dar atât de frumoasă. Chiar și orb, bărbatul poate seduce o femeie, atâta timp cât se dedică și oferă…..tot ceea ce are mai bun ființa sa.

Sunt câteva scene în film extraordinare. Parcă își dau mingea la fileu unul celuilalt, dar totul pentru a descoperi puterea dragostei.

Un film rezonabil, de bun simț, cu actori simpatici, care vin cu acea maturitate specifică vârstei. Iar, finalul te prinde confortabil și relaxant…..căutând punga cu popcorn și cu o oarecare stare de bine.

Posted in idei | Leave a comment

Paysans

DSC_0352Octombrie vine întotdeauna cu temperaturi scăzute, atât seara, dar mai ales dimineața. Aerul e de munte, e pentru cei cu pieptul tare. Pădurea…..prin coloristica ei……asigură liniștea dimineții. De parcă ar prepara un ceai somnorosului Soare, ea ne arată cum ar trebui să fim sănătoși și plin de viață : să lăsăm roua dimineții să ne scalde talpa piciorului.

DSC_0549Astfel ceața din zorii zilei ne arată că ceaiul e gata și merităm să fim alintați. Satele din jurul orașului se trezesc la viața…..iar, niște omuleți foarte simpatici aleargă asemeni unor pitici, haotic, în direcții diferite, parcă fără vreun pic de logică.

Bătrânele doamne se îmbrobodesc și pleacă spre râu…..trebuie adusă apă pentru prepararea hranei, dar și pentru a spăla toate relele…..adică haine, prosoape și orice e la îndemână de-a lungul unei zile întregi.

DSC_0543Țăranii duc animalele la câmp . Nu oricine poate. Doar capul familiei are răbdarea și curajul de a duce la bun sfârșit această activitate. E acompaniat însă de sunetele copiilor, care aleargă în jurul său, în picioarele goale, dar foarte atenți la ce se întâmplă. Se gândesc…..că peste ani o să le revină lor această misiune și că vor avea obligația să fie la fel de responsabili, la fel de calmi, la fel de înțelepți.

Îmi place acest spirit al țăranului…..îmi place să aud cum bate inima satului…..îmi place să primesc mici fragmente de istorie și tradiție.

Posted in idei | Leave a comment

Omul frumos al dimineții

DSC_0034Sunt zile când nu sunt nevoit să mă grăbesc dimineața pentru a nu întârzia la muncă. Faptul că sunt liber în acea zi, îmi permite să ies la o plimbare matinală cu samoyed-ul meu și să fiu eu cel care se uită curios la lumea grăbită. Așa s-a întâmplat și în această dimineață. E vorba de reacțiile unor oameni somnoroși, în întârziere, apatici, chiar melancolici. Sunt cei mai frumoși oameni ai dimineții. Sunt cei mai simpatici. Unora le e lene să și spună ceva. Cu greu prinzi din zbor un ” neața “. Cățelul meu însă e foarte curios dimineața : să miroase totul și să privească totul. Astfel…..dimineața……mă confrunt cu cele mai frumoase reacții : “nu mă mânca!” ; “ce grăsuță ești, iar eu atât de slab” ; “ce frumoasă ești, iar eu prea urât ca să mă pot uita la tine” ; “zâmbești?……sper că nu ești ironică!” ; “nu mai ai loc de mine?” ; “scopul tău e….să faci lumea să se oprească pe stradă și să se uite la tine…..ce-ți mai place!”

Astfel de oameni pentru mine sunt cei mai frumoși…..Au ceva al lor….. sunt normali, veseli, emană o energie pozitivă, îți schimbă ziua, te binedispun, etc. Poate că…..sunt mai sensibili dimineața, caută o imagine frumoasă care să persiste în drumul lor, le place să înceapă ziua zâmbind, au o imaginație bogată, sunt mai spontani când sunt somnoroși, încearcă să se trezească…..Chiar nu mai contează motivele. Mie îmi plac așa cum sunt.

Unii bărbați mai în vârstă își scot pălăria în fața cățelului și parcă se salută din priviri, de parcă eu nici nu aș fi acolo. Doamna de la chioșcul cu fornetti o strigă, iar ea se ridică în două lăbuțe până la tejghea și își primește ceva cald și gustos dis de dimineață. Se uită îndelung la porumbeii de pe pietonal de parcă i-ar speria cu privirea, iar câțiva pensionari o ceartă pentru că nu înțelege liniștea dimineții.

Astfel de momente îmi plac la nebunie, pentru că rolul principal îl au oamenii frumoși ai dimineții.

Posted in recenzii | Leave a comment

The promise (2016)

film-the-promise-armenian-genocideDupă modelul filmului ” Bitter Harvest ” pe care l-am descris în luna iulie, acest film prezintă o poveste de dragoste, în Turcia anului 1914. Dacă în primul film era vorba de ceea ce li s-a întâmplat ucrainienilor în 1932-1933, acum este vorba de povestea armenilor în lupta cu turcii. Frumoasa Ana se îndrăgostește de un tânăr armean dornic să devină doctor, dar aceasta trăiește alături de un celebru ziarist. Realitatea se prezintă la fel de incertă și în inimile lor. Michael, tânărul doctor, face o promisiune soției sale, care i-a oferit zestrea pentru a merge să studieze medicina, că o să se întoarcă la ea. Însă, atunci când o face, parcă destinul îi joacă o festă, iar familia întreagă îi este ucisă. Când, parcă scăpase de tot ce era mai rău, moare și Ana, iar cei doi, deși iubeau aceeași femeie, înțeleg acum sentimentul dragostei și cât este de important să apreciezi și să iubești ceea ce ai.

Posted in recenzii | Leave a comment

Bookshop

Acum când totul se cumpără online, iar eBook Reader-ul a înlocuit imaginea cărții pe retina noastră, rar mai vezi câte un omuleț pășind agale într-o librărie ( noua generație fiind micii extratereștri ).

Zilele trecute am avut parte de o imagine mai puțin obișnuită într-o librărie. Eram singur la rafturile cu cărți. La un moment dat intră o femeie în jur de 30-35 de ani împreună cu fiica ei, care avea 10-12 ani. Mămica, spre uimirea mea, căuta o carte de Jean-Paul Sartre, iar copilul căuta ceva teatru. Cea mică a ținut morțiș să mă dezorienteze, afirmând “mirosul cărților mă face să îmi doresc să stau toată ziua aici și să le caut”.

Încă eram confuz, dar primesc o a doua șansă : două eleve de clasa a VI-a căutau o culegere…Una dintre ele era cu banii, dar nu știa ce căuta acolo, cealaltă, mai sfioasă, căuta răspunsuri. Intelectuala…. își sună tatăl și îi cere voie să cumpere o carte, dar nu pentru școală, ci pentru sufletul ei. Primește un răspuns pozitiv ce o face să uite unde se află și împrumută bani pentru cartea inimii ei de la colega de clasă, care nu înțelegea cum poți da bani pe o carte ce nu ți-a fost cerută de nimeni. Condiția de bază era să nu afle părinții intelectualei cât a dat pe carte, adică 30 de lei, o investiție nu prea sigură pentru nimeni.

Mă deplasam deja spre ieșire….era prea mult pentru mine. În fața mea o fetiță de vreo 5 ani cu bunica ei…Cea mică avea o listă cu vreo 10 cărți. Începe să îi recite vânzătorului titlurile…Un singur titlu l-a repetat de vreo 3 ori : ” 2 ursuleți “. Vânzătorul o caută, dar îi spune fetiței că e vorba de o carte mai veche și crede că doar la bibliotecă o mai poate găsi. Fetița se uita mirată, supărată, chiar furioasă….Căuta cu privirea pe cineva pe care să se descarce… Eu la rândul meu, mirat de repetitivitate, mă întorc. Mare greșeală : fix în ochii nervoși ai fetiței am nimerit. Dădea din umeri și parcă mă întreba cu privirea ” tu ? ce vrei? “…..Am rămas blocat. Simțeam că trebuie să spun ceva ca să pot să îmi fac ieșirea din librărie. Mă apropii de ea și îi zic în șoaptă : ” Eu caut – 3 ursuleti “. Ea răsuflă ușurată și se părea că înțelege din tot sufletul ei ….. de ce nu găsește ” 2 ursuleți ” – deci, avea dreptate domnul, chiar e mai veche.

Am ieșit zâmbind din librărie și chiar cu un gând bun : “voi ce intrați, lăsați orice speranță!”

Posted in recenzii | Leave a comment