Adolescență

descărcareLuni seară în jur de ora 20.00 mă întorceam agale de la cursuri. Era o vreme puțin răcoroasă, dar benefică tuturor gândurilor unui om de vârsta mea.

Deși eram concentrat doar la ritmul propriilor pași, nu am putut să nu observ în fața mea un cuplu de adolescenți ce se întorceau ca și mine de la ore. Nu erau foarte vorbăreți, dar se țineau strâns de mână și își aruncau priviri unul altuia…..După câteva minute, chiar înainte de traversa un gang, el se oprește brusc, se uită preț de câteva secunde în ochii ei și o sărută pasional. Chiar m-am bucurat să văd că noile generații mai apreciază anumite gesturi sau chiar se implică la nivel afectiv…..Îi observ zi de zi și știu cât pot fi ei de plastici. Cu toate acestea, mă simțeam vinovat pentru că mă gândeam că poate sunt prea neînțelegător vizavi de comportamentul lor, sau poate că mă cam grăbesc să îi judec doar prin prisma acestui aspect. Imediat după acel sărut intens, brusc au stabilit o distanță considerabilă între ei, iar cei doi au revenit la anumite activități personale. Ea își sufla nasul, iar el părea să caute un anumit obiect prin buzunare, dar telefonul fusese singurul demn de a fi scos la lumină. Ca și cum nimic nu s-a întâmplat, cei doi nu se mai țineau acum de mână, iar gestul lor se consumase deja, poate prea repede. Nimic nu îi mai lega unul de celălalt….nici nu păreau să mai aibă același ritm al pașilor.

Am rămas atât de dezamăgit……nu înțelegeam cum s-a putut întâmpla acel gest atât de repede și cum au putut reacționa astfel cei doi. În doar câteva secunde un moment atât de frumos pierise pentru totdeauna.

Posted in idei | Leave a comment

Izvorul femeii

la-source-des-femmes-714679lAcest film se potrivește perfect cu zilele de mărțișor și imaginea femeii în general. O peliculă extraordinară în regia lui Radu Mihăileanu. Acțiunea are loc,  într-un sat la poalele munților, undeva între Africa de nord și Orientul Mijlociu. Personajul principal este Leila  o tânără al cărui soț este profesor și singura ce știa carte dintre cele aproape 40 de femei ale satului.

Acele femei aveau 3 lucruri de făcut: să spele, să crească pe cei mici și să aducă apă tocmai de pe munte. Familiile erau numeroase : între 6 și 12 copii. Cam o treime din ei piereau înainte de a se naște, deoarece căratul apei din munți era mult prea dificil pentru o femeie însărcinată.

la-source-des-femmes-449878lSătulă de această statistică groaznică a femeii din sat, care înghițea în sec și era obligată să meargă mai departe cu acest stigmat, chiar ajutată de către bărbat prin bătăi repetate și umilite chiar în fața propriilor copii, Leila se hotărăște să pună capăt acestei tradiții oarbe. Cu greu se impune, dar reușește să facă o * grevă a iubirii * ( fără sex. fără gesturi tandre, fără comunicare ) până când bărbatul o să aducă el apa din munți. Sexul masculin al satului, doar consuma ceaiul specific zonei, juca table,  sexul zilnic la unii, și câteva reparații prin ogradă.

la-source-des-femmes-730129lÎncurajată și sprijinită chiar de soțul ei, Leila are multe de înfruntat, cu atât mai mult cu cât poartă o luptă și pe tărâmul religiei musulmane.

Cu toții ne-am fi așteptat ca bărbatul să fie învins și să aducă apă. Nu acesta era scopul. Până la urmă autoritățile și-au făcut treaba și au adus apa în sat, dar femeia și-a câștigat dreptul de a fi iubită, respectată, de a nu mai fi tratată ca pe un obiect sexual. Izvorul femeii este iubirea și nu apa. Aceasta a fost morala filmului. Un film sensibil din multe puncte de vedere. Un film superb. Și cum să nu ne placă? doar e o idee românească!!!

Posted in recenzii | Leave a comment

Imagine that

imag0441Uneori avem nevoie doar de o gură de aer rece și de un peisaj un pic mai dur, dar realist în același timp, pentru a ne trezi și a observa cât mai obiectiv cu putință, orice schimbare din jurul nostru.

Să ne imaginăm că țurțurii, zăpada de pe copaci, crengile ce se mișcă mult prea ușor în bătaia vântului……au rolul de a ne poziționa exact în fața conștiinței noastre, acea instanță supremă ce anunță o nouă etapă de verificare a ultimelor principii.

Cred că acei copaci din imagine au suportat multe gânduri, au răspuns și tristeții și bucuriei, au fost și cuprinși de dragostea celor din jur…….și au răspuns în cor * imagine that* tuturor celor ce păreau rătăciți sau doar simplilor trecători.

E indicat uneori să fim radicali cu noi și să ne descriem în alb și negru, adică să ne dezbrăcăm și să ne colorăm din nou.

Posted in idei | Leave a comment

Despre minciună

imag0430_1_1De cele mai multe ori, atunci când observ prin librării vreo lucrare a Sfântului Augustin, prima reacție este de a căuta prin buzunare să văd dacă bugetul îmi permite să mai adaug o carte în biblioteca personală. Majoritatea lucrărilor sunt în ediții bilingve, iar Humanitas-ul îmi place în ceea ce privește calitatea foii de hârtie.

Trebuie să recunosc din start că e o lucrare mult mai dificilă decât mă așteptam. În cele 100 de pagini găsim o problematică a minciunii analizată la nivel logic, psihologic, etic, teologic, dar și din punctul de vedere al muritorului de rând care vrea să cunoască doar adevărul.

Trăim acele vremuri în care minciuna se identifică cu adevărul, iar această temă este poate, mai actuala ca niciodată.

Sfântul Augustin realizează o clasificare a utilității minciunii în funcție de gravitatea ei:

  1. minciuna în învățătura religioasă;
  2. minciuna care nu folosește nimănui, dar poate face rău cuiva;
  3. minciuna folositoare cuiva și dăunătoare altcuiva (fără pângărirea trupului)
  4. minciuna rostită din simpla plăcere de a minți;
  5. minciuna rostită de cineva doar pentru a se face plăcut;
  6. minciuna care nici nu aduce prejudicii nimănui și nici nu este de folos cuiva;
  7. minciuna prin care nu se aduce prejudiciu nimănui , dar care este de folos cuiva;
  8. minciuna care nici nu dăunează nimănui și este și de folos cuiva pentru a-l feri de primejdia pângăririi trupești;

Primele cinci Sfântul Augustin le respinge categoric, doar către ultimele trei își îndreaptă atenția și face o analiză mai profundă.

  • Gura care minte aduce moarte sufletului.

Această lucrare este de fapt un îndemn la reflecție, poate să și conștientizăm răspunderea pe care o avem atunci când scriem sau vorbim și să încercăm să fidelizăm și nu să deformăm ceea ce simțim, ori gândim.

Posted in idei | Leave a comment

6,9 pe scara Richter

filmAcum vreo două săptămâni îmi aduceam aminte cu regret cum eram, nu de mult timp, un mare fan al filmelor de scurt metraj românești și nu numai.

Căutam prin recomandările amicilor mei un film românesc care să îmi ofere acel *click* cinematografic.

Și cum căutam așa pe net, fără să vreau, am noroc să văd pe TVR emisiunea *Garantat 100%*. Subiectul emisiunii : filmul românesc. Invitați erau doi regizori – unul american și unul german. Cred că aceasta a fost picătura care a umplut paharul, în ceea ce mă privește.

Așteptam weekend-ul ca să descarc câteva filme românești, dar am parte de o surpriză și primesc o invitație la cinematograf, vineri seara de la ora 19.00, la premiera filmului * 6,9 pe scara Richter*. Ajung în grabă cu mașina și intru la cinematograful nostru din oraș, la care nu mai fusesem de cel puțin 2-3 ani.

De mult timp nu am mai râs cu atâta poftă la un film. Actorii bine aleși, simpatici, care mi-au întărit și mai mult ideea că filmul românesc este pe drumul cel bun. Eram obișnuit să aud câteva înjurături pe minut. Spre surprinderea mea cred că au fost 2-3 înjurături în tot filmul. Chiar dacă am împrumutat aspectul comercial exact cum apare el în peliculele de peste ocean, cu toate acestea, cosmetizarea sa cu câteva poante autentice și câteva expresii actuale ale noii generații s-a făcut în nota așteptărilor noastre, adică a cinefilului român care nu se prea omoară cu filmul autohton.

Am ieșit de la cinematograf cu acea stare de bine, cu acea liniște a vizionării unui film bun de început de weekend. Mi-a plăcut să fiu printre cei care savurau la început de 2017 un film românesc !

Posted in recenzii | Leave a comment

Sign out

imag0250_1Zile friguroase, dar atât de frumoase. Nici nu ne puteam dori mai mult, decât astfel de peisaje extraordinare, de parcă timpul s-a oprit în loc și a pictat pentru câteva minute natura, exact așa cum ne-o doream. Parcă am încremenit și am uitat să ne mișcăm în fața acestui *alb*. Doar ne mirăm și exclamăm. E o stare de bine, de curățenie, de acel intact, nemișcat, nealterat. Zăpada scârție sub picioare și chiar dacă mi-au înghețat mâinile în încercările mele de a surprinde acest peisaj cu poze cât mai autentice, îmi pun mănușile și mai fac câțiva pași prin parcul nostru din oraș. E o liniște care se sincronizează destul de bine cu peisajul din jur. E un peisaj mirific.

imag0283_1Chiar dacă sunt vreo 5-6 grade cu minus, alături de samoyed-ul meu, decid să îmi pun sângele în mișcare și să alerg preț de câteva minute. Cățelul meu iubește la nebunie să alerge prin zăpadă, așa că am partener de alergare. E un risc totusi: de cele mai multe ori animăluțul mă ajunge și sare să mă tragă de mânecă, chiar și de urechi dacă ajung în zăpadă.

Cu mustățile înghețate, mâncând orice bucată mare de gheață, cu capul în zăpadă ca și struțul, cu lăbuțele bocnă, dar cu chef de joacă…..samoyed-ul mă invită la a avea o stare de spirit suficientă pentru întreaga zi.

E sezonul ei în care parcă se naște a doua oară și are o bucurie în ochi pe care cu greu o pot descrie….

Aleargă atât de mult, încât la întoarcere ne mișcăm amândoi asemeni unor bătrâni sleiți de puteri.

După programul meu de la școală ajung acasă și mă relaxez cu un pahar de suc, o pungă de popcorn și un film bun.

imag0222_1După cele câteva pagini citite, cum fac de obicei seara, mă așez în fața laptop-ului alături de ceva răcoritor și un sandwich. Mai scriu câte ceva pe blog, mai citesc alte câteva bloguri ale amicilor mei, puțină presă internațională și știrile din sport.

Nu sunt chiar toate zilele atât de liniștite și cu dorință de a face cât mai multe, dar dacă o căutăm și o și merităm, liniștea unei zile normale nu întârzie să apară asemeni unei recompense. Trebuie să profităm din plin de ea……..O zi liniștită și vouă !!!!!

Posted in idei | Leave a comment

Muzica stradală

vioara-electricaChiar acum câteva minute coborâsem până la supermarket să *mă alint* cu câteva dulciuri. La intrare, un moșuleț de etnie romă, cânta la o vioară electrică. Mă gândeam la filmulețele de pe youtube cu un individ care cânta prin Scoția și care au avut un succes enorm. La vremea de afară, cu un soare mai mult decât darnic, dar și cu foarte multă apă în urma topirii zăpezii, moșulețul chiar ne alinta cu o melodie franțuzească. Nu avea în fața sa nici o cutie sau altceva unde să pună lumea bani. Asta înseamnă că, ori cânta de plăcere, ori încă testa piața ( sau poate chiar segmenta piața…)

Una peste alta……frumoasă imagine azi la amiază.

Posted in idei | Leave a comment