The City

IMG_0059(Edited)Nu mă așteptam ca într-o zi atât de specială, dar și de aglomerată, printr-o conjunctură fericită, să ajung să vizitez centrul vechi al orașului. O zi superbă pentru a analiza, relaxat, ce s-a păstrat la nivelul arhitecturii, adică în inima acestui orășel de provincie.

IMG_0062(Edited)Ieșisem în jur de ora 7.00 în parc la plimbare cu cățelul. Coloristica toporașilor înfloriți în complicitate cu liniștea dimineții anunțau dimensiunile unei astfel de zile. Uneori se întâmplă să vină și o doamnă al cărei cățel este prietenul samoyed-ului meu. Un husky tânăr și jucăuș. Și astăzi a fost o zi în care cei doi prieteni s-au revăzut, iar ideea de a merge la o plimbare cu ei prin oraș, chiar mi s-a părut rezonabilă. Nu stabilisem un anumit traseu, ci doar posibilitatea de a mai admira liniștiți orașul (până să înceapă aglomerația). Un mălin înflorit chiar în fața primăriei era deja un argument puternic al acestei activități matinale.

IMG_0066(Edited)Fără să ne dăm seama deja ne îndreptam cu pași repezi către centrul târgului. Undeva în partea stângă această statuie impunătoare îmi trezea amintiri. În fiecare dimineață treceam pe lângă acest monument, în drumul meu către școală. Când se întâmpla să mai avem câte o zi grea, plină de extemporale, mai făceam haz de necaz cu colegii, acel pistol al eroului fiind îndreptat chiar în direcția liceului nostru.

Cred că am rămas preț de câteva minute în fața acestui simbol al orașului, de parcă îi găseam noi sensuri. Cred că era de fapt o descărcare emoțională : multe amintiri din liceu. Chiar la câțiva metri de mine fusese cândva un bar simpatic, numit Pantera Roz, unde cred că mă îmbătasem prima dată și era să o pățesc destul de rău. Farmecul anilor de liceu… 🙂

IMG_0072(Edited)Mă bucuram asemeni unui copil : poate cea mai frumoasă zi din acest an însoțită de o liniște istorică. Câțiva bătrânei fluturând sacoșele goale pregătite pentru cumpărături, nu știu de ce, dar completau perfect acest tablou. Număram magazinele existente de o pate și de alta a aleii, dar și regretul de a nu mai vedea librăria la care intram ori de câte ori vreun profesor ne recomanda o anumită IMG_0079(Edited)carte.

Resemnat, mă opresc în fața bisericii în care a fost botezat Mihai Eminescu : un loc atât de minunat ce te îndemna la a închide ochii și a comprima această săptămână într-o clipă. Ascetic îmi îndrept privirea către biblioteca județeană, cea care a avut un rol atât de important în educația mea.

Chiar vizavi de bibliotecă un pub simpatic te invită elegant să îi treci pragul, printr-un meniu de bun simț și binecunoscuta maximă a zilei.

Parcă ar merge și o carte care să trezească primăvara din sufletul tău.

Această imagine parcă anunța sfârșitul unei călătorii în timp și cred că doar o cafea tare m-ar fi adus cu picioarele pe pământ.

Aproape 90 de minute extraordinare care m-au “reconstruit”.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s