Ultimul weekend al toamnei

 Cred că acesta a cam fost ultimul weekend al toamnei. Chiar dacă era o vreme ciudată şi nu prea aveam habar cam cu ce haine să ne îmbrăcăm, mi-am luat inima în dinţi şi împreună cu “concubina” am fost într-o plimbare romantică la lacul lui Mihai Eminescu. Şi insistenţa noastră a fost răsplătită: aproape două ore am avut parte de o vreme ca în poveşti.

Vreme frumoasă şi o linişte de invidiat. La 10 kilometri de Botoşani găseşti întotdeauna o oază de meditaţie şi contemplaţie.

Chiar dacă, fiind o proprietate privată acum,lacul nu arată chiar aşa cum ar fi trebuit, ne bucurăm de acest peisaj.

 Nici nu vreau să mă gândesc cam cum ar fi acest loc dacă s-ar investi bani în curăţenie şi amenajare măcar.

Când eram mic, îmi aduc aminte, veneam cu doamna educatoare, doamna învăţătoare şi era un loc minunat al copilăriei noastre: aveam în stânga lacului o poeniţă unde jucam volei, fotbal şi alergam mult pentru nişte copii dornici de a-şi consuma enrgia în natură.

 Nuferi galbeni şi albi pluteau pe lac în cel mai frumos dans al celor mai pure culori.

Pentru noi cei mici era un adevarat “pericol” acest lac. Parcă veneam într-o rezervaţie naturală, care depăşea orice vizită la zoo: pescăruşi, lebede, cocostârci, broscuţe de tot felul, peştişori de baltă, şerpi, broscuţe ţestoase, etc. Totul era atât de natural încât nu aveai cum să nu mulţumeşti naturii pentru cadoul oferit.

Jos în parcare era un restaurant mare, impunător, cu o terasă ce înconjura localul. Acele mese din fier şi acele feţe de masă în carouri, alb cu roşu, care erau roz de acum de cât erau de uzate, făceau toţi banii, când o doamnă în floarea vârstei, dată ostentativ pe buze cu un ruj roşu strălucitor, îţi aranja elegant un pepsi în faţa ochilor. Acum însă, mi-a fost prea ruşine să fac nişte poze macabre la un loc care este dărâmat şi nu mai “respiră”.

 Acum însă într-o zi de sâmbătă după-amiază nu am observat nici un tânăr care să-şi plimbe iubita romantic prin acest loc minunat. Vin în special cei de vârsta a doua şi chiar de vârstă a treia, care fac poze şi se bucură de peisaj tocmai pentru că înţeleg simbolistica acestui loc.

Tinerii sunt prea stresaţi şi nu reuşesc să ţină minte nişte versuri ale unui poet care le pune mari probleme la bac.

Rămân un nostalgic şi un romantic incurabil şi închei cu o perlă a unui elev de clasa a XII-a care afirma la bac : ” Cătălin şi Cătălina nu aveau probleme financiare tocmai pentru că avea regele destui bani cât să aibă grijă şi de iubirea lor”.

Advertisements

About alexciotir

Nascut la Botosani la data de 19.06.1981 . Scoala cu clasele I-VIII o face la Botosani la Scoala nr.11 . In 1995 intra la Liceul "Nicolae Iorga" Botosani . Studiile superioare le face la Iasi la Univ. "Al.I.Cuza" .
This entry was posted in recenzii. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s