Tiganul viitorului

MAIN_000x000Zilele trecute admirând peisajul şi savurând liniştea unei nopţi de mai, aud la ceas târziu, în depărtare, câteva voci de tigani bine dispuşi şi ca de obicei cu chef de vorbă.

Îi observ de la balcon păşind agale şi făcându-şi loc în acel peisaj minunat creat în anumite “coordonate personale”.

Unul dintre ei juca rolul ţiganului turmentat. După cum erau îmbrăcaţi am bănuit că veneau de la un priveghi sau de la vreo colivă de undeva. Celălalt ţigan era mai gânditor, dar partenerele lor erau ceva mai vesele şi cu dorinţă de exprimare, de invadare a scenei oferite de acea noapte liniştită.

Chiar în dreptul balconului meu se opreşte ţiganul turmentat. Îşi ia o poziţie de filosof în devenire şi afirmă : ” Eu nu am noroc în dragoste! Dacă o să mergem acolo vom avea distracţie, femei, băutură!!! Dar eu nu o să am ţiganca mea!”

Zeii i-au dat un răspuns pe măsură! Una din ţigănci se opreşte, aproape ofensată de afirmaţiile compatriotului, şi cu un gest de mic intelectual răspunde: ” Nici nu ai cum să-ţi găseşti una pe placul tău! Dacă vrei să te căsătoreşti cu o ţigancă bună trebuie să citeşti neapărat Alexandre Dumas! Citeşte şi vei înţelege ce am vrut să zic! Altfel nu o să îţi dai seama care este rolul tău de ţigan!!!”

Imediat s-a aşezat liniştea. Cu această replică şi-au făcut ieşirea de pe scenă. Nu au mai scos nici un cuvânt, cel puţin în acele “coordonate personale” care impuneau acea scenă a unei nopţi liniştite de mai.

Ierarhia TV

Daca la inceput ne miram de euforia ce ne-a cuprins la aparitia postului OTV, iata ca usor, usor apar in grila de programe posturi TV care parca definesc tipologia romanului.

O statistica arata ca in medie fiecare roman petrece in jur de 5-6 ore in fata televizorului.

Au aparut canale de stiri care au luat o amploare in ceea ce priveste analiza politica si discutia libera a intelectualului.

Daca inainte orice roman facea rating lui Diaconescu adormind cu OTV-ul in fundal, acum lumea are pretentii si adoarme cu Antena 3 pe fundal, facand rating lui Felix.

Daca la inceput rasunau blocurile de muzica asculata pe etno tv, taraf tv, acum s-au cam inversat rolurile si asemenea canale de muzica le auzi doar pe ulitele de pe la sate.

Statistica e simpla: la oras romanul e mai intelectual din fire si accepta o manipulare mai din principiu asa, si e tare suparat cand nu poate sa urmareasca in liniste “antenele”, iar OTV-ul s-a mutat la sate si comune.

La oras tinerii accepta ca si modalitate de realaxare posturi precum MTV sau Utv (din comoditate, pentru a nu mai deschide pc-ul sau laptop-ul), iar la sate se asculta mereu Etno Tv si taraf Tv.

In zilele calduroase si plictisitoare cel de la oras, ca un intelectual rafinat ce e, asculta posturile locale pentru a fi la zi cu stirile, iar pe la sate in zi de sarbatoare, rasuna printr-un colt pe undeva, Trinitas Tv.

Pentru a fi ancorat in realitate si mereu surprins, dar convins de venirea sfarsitului lumii, cel de la sat este “setat” pe stirile de la ora 17.00 de la Pro Tv, iar cel de la oras, de mult timp nu mai este surprins de asa ceva, si doreste sa se relaxeze cu un nou sau un vechi scandal, bineinteles, la antene, de obicei la emisiuni precum Acces Direct de la Antena 1.

Microbistii de la sate se relaxeaza la sport.ro, sport1, sport club, etc., in timp ce oraseanul plictisit de mult timp de astfel de posturi, invata sporturi noi la eurosport 2, sau un click pe net si ai la tine in casa Barcelona Tv, London Tv – daca esti interesat de jocurile olimpice, etc. Cel de la sat a invatat ca pe langa fotbal mai sunt si alte sporturi interesante, precum baschet, hochei, volei, etc. Cel de la oras insa a trecut la un alt nivel si devine experimentat in jocuri precum golf, cricket, curling. E totusi o categorie intermediara care o intalnim si la oras si la tara, desi unghiul de vedere si motivele sunt total diferite, si anume cei care sunt pasionati de ping-pong si de biliard.

Desi suntem un popor “pestrit” cu optiuni asemanatoare, rata aceasta de transfer de cultura inca exista pe axa sat-comuna-oras. Am vrut sa spun de fapt ca foarte multe orase au inceput sa arate ca satele de altadata (curate, aranjate, fara asfalt, si cu frica de Dumnezeu), iar unele comune au devenit de mult orase (pe hartie – ca nea Gheorghe nu stie sa citeasca).

Hai să fim frumoşi !

“Aceasta înseamnă a se îndrepta sau a fi condus de alţii cum trebuie spre cele ale iubirii, începând de la aceste lucruri frumoase a se urca mereu în vederea acelui frumos, folosindu-se de ele ca de nişte trepte, de la un corp frumos la două, şi de la două la toate corpurile frumoase şi de la corpurile frumoase la îndeletnicirile frumoase şi de la îndeletnicirile frumoase la învăţăturile frumoase, până când, în cele din urmă, ajunge de la acestea la acea învăţătură, care nu e altceva decât învăţătura frumosului însuşi, şi cunoaşte, în sfârşit, ce este frumosul în sine”. (Platon)

Raţionamentul logic nu reuşeşte să ne conducă spre ceea ce este frumos în sine.  Frumosul în sine ne conduce în final către descoperirea adevărului. Păcătuim prea mult în faţa frumosului în sine, astfel încât adevărul ni se ascunde.

Ne rugăm să orbim în faţa frumosului sperând astfel să conştientizăm chintesenţa actului creator, dar, de fapt, asta înseamnă să ne ducem păcatul mai departe, adică să vedem, dar fără să înţelegem unde ne situăm în faţa frumosului.

Nici când am devenit nişte monştri ai aceste dualităţi, nu ne-am dat seama dacă orizontul nostru cuprinde acel frumos în sine.

Ne mirăm, dar nici noi nu ştim ce consecinţe va avea acest act. Stăm şi medităm în speranţa că ceva sau cineva va face un gest gratuit şi astfel vom înţelege şi noi de ce se îndepărtează atât de mult “FRUMOSUL”.

Pilda păcătosului

Din nou vreme caldă, atmosferă bună şi o seară întreagă pe terasă, la ţară, cu bunicul meu. Ajungând la un moment dat la subiecte sensibile precum haosul şi răutatea ce ne înconjoară, bunicul mi-a răspuns din nou cu o pildă, în ceea ce priveşte acţiunile noastre morale, din ziua de azi.

“Un răufăcător, un om de nimic, care luase viata multor semeni, stătea pe marginea unui lac şi se gândea la ce grozăvii a făcut şi va mai face el. Stând şi lovind cu un băţ în apă observa cum la un moment dat mai multe furnici se agăţau de acel băţ. Se uita mirat răufăcătorul la băţul plin de furnici şi se întreba : – Oare atâţia oameni să fi omorât eu la viaţa mea? -nu cred! au fost mult mai mulţi! – după care scutura băţul pe iarbă şi îl îndrepta iarăşi deasupra apei. – acu se urcau şi mai multe furnici! – iarăşi aceeaşi întrebare şi tot aşa, până când toate furnicile scăpară de apă şi în spatele răufăcătorului se făcuse deja un mare muşuroi de furnici”.

Fără să-şi dea seama răufăcătorul nostru salvase toate furnicile. La un moment dat apare “duhul” în spatele său care îi spuse : ” Răufăcătorule, poţi sta liniştit! Toate păcatele tale au fost iertate! Astăzi ai salvat mai multe vieţi decât ai luat! Eşti iertat! Mergi cu Domnul! “