Câteodată…

Citind postul unui amic, post căruia i-am furat şi titlul, mă gândeam în cele două zile de refacere de după o băută zdravănă ca în liceu, că sunt unele chestii care ne apropie fără ca noi să ne dăm seama.

 Nu trebuie să ai discuţii dintre cele mai elevate, nu trebuie să te uiţi în ochii amicului ca să-ţi dai seama ce vrea să spună, ci trebuie să laşi ca timpul să vină el cu oferta cea mai bună posibilă. Şi timpul vine întotdeauna cu acele întâmplări “extraordinare” care se traduc mai apoi în acele “legături”.

Te trezeşti dimineţa şi observi că acel lucru de stabilitate, de legătură, de comuniune între participanţi e că toţi se simt la fel de rău. Nici măcar un cuvânt nu i-a apropiat pe ei, ci acea stare la care au lucrat împreună şi care nu e o stare cu care să te mândreşti, dar e benefică din alte puncte de vedere.

O sticlă goală într-un colţ al camerei reprezintă pecetea scrisorii pe care au scris-o împreună cu o noapte înainte.

Advertisements

About alexciotir

Nascut la Botosani la data de 19.06.1981 . Scoala cu clasele I-VIII o face la Botosani la Scoala nr.11 . In 1995 intra la Liceul "Nicolae Iorga" Botosani . Studiile superioare le face la Iasi la Univ. "Al.I.Cuza" .
This entry was posted in idei. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s