Parola: a-c-t-o-r

În cadrul emisiunii “Nocturne” de pe TVR1 realizată de criticul de artă Marina Constantinescu am avut ocazia să văd oameni de o calitate superioară şi anume regizorul Radu Penciulescu,un actor mare de tot.

M-a impresionat acest profesor plecat încă din 1976 din România pentru a învăţa actorie pe americani, dar şi printre cei trei maeştri ai teatrului din Suedia, unde a predat la Universitatea din Malmo,până în 1996.

“Regizorul are o meserie umilă tocmai pentru că actorul face totul,actorul este pionul principal “.

Cei mai buni prieteni ai săi sunt foştii elevi pe care i-a avut în România la Regie şi Film, iar majoritatea conferinţelor sale sunt orientate în jurul acestei teme, a relaţiei dintre profesor şi elev,educaţie şi cultură.

Ca şi actor treci prin foarte multe etape de schimbare a modalităţii de existenţă. În tinereţe când nu ştia prea multe se asemăna cu Trofimov,iar la maturitatea sa teatrală a ajuns să fie influenţat din ce în ce mai mult de Cehov. Acum la bătrâneţe consideră că Lopaev i se potriveşte cel mai bine.

Plecând de la teatrul din Târgu Mureş, unde a copilărit până la 10 ani, tot acolo s-a întors acum la bătrâneţe pentru a mai pune în scenă câteva piese de teatru.

O trupă de nota 10 în tinereţea sa la Târgu Mureş formată din oameni de aur precum Ioan Fiscuteanu (majoritatea îl ştiu din Moartea domnului Lăzărescu), Ştefan Sileanu (Păcală se întoarce, Vlad Ţepeş), Victor Ştrengaru, Constantin Dinulescu, dar şi alţii.

Iată un actor şi regizor de teatru care s-a manifestat 20 de ani în străinătate pentru că aici a fost refuzat şi neapreciat.