“Paradoxul gemenilor”

Newton, prin considerarea timpului şi spaţiului drept cadre absolute ce funcţionează asemenea unor sisteme de referinţă universale realiza o revoluţie în fizică.

Teoria relativităţii a renunţat la timpul absolut. Stephen Hawking nu degeaba este numit “micul Einstein” atunci când vorbeşte despre spaţiu şi timp.

“Să considerăm o pereche de gemeni. Să presupunem că unul dintre gemeni se duce să trăiască pe vârful unui munte, iar celălalt locuieşte la malul mării. Primul va îmbătrâni mai repede decât al doilea. Astfel, dacă se întâlnesc, unul va fi mai în vârstă decât celălalt. În acest caz, diferenţa de vârstă va fi foarte mică, dar ea ar fi mult mai mare dacă unul dintre gemeni pleacă într-o călătorie lungă cu o navă spaţială care se deplasează cu o viteză apropiată de viteza luminii. Atunci când se întoarce, el va fi mult mai tânăr decât cel care a rămas pe pământ. Acesta se numeşte paradoxul gemenilor, dar el este un paradox numai dacă se consideră că timpul este absolut”.

Probabil că cei care au avut ca reper filosofia indiană nu s-au gândit că ar putea exista o explicaţie în ceea ce priveşte popularitatea teoriei relativităţii, dar şi faptul că “Scurtă istorie a timpului” a lui Stephen Hawking s-a vândut în milioane de exemplare.

La populaţia Indiei şi anume 1,3 miliarde îmi permit să-i suspectez pe aceştia de a lua în serios “paradoxul gemenilor”.

Au un munte mic, mic de tot şi anume Himalaya cu o altitudine de peste 8.500 de metri, iar de apă ce să mai vorbim: Oceanul Indian.

Şi ca să pună în aplicare ceea ce au citit de la Newton, Einstein, Hawking şi-au ales un loc strategic, un cătun cu 2000 de locuitori, Kodinhi, loc în care au 250 de perechi de gemeni. Un fenomen încă neexplicat până acum, dar care a apărut cu doar trei generaţii în urmă. În ultimii 10 ani numărul gemenilor s-a dublat. Asta înseamnă că se apropie mult de finalizarea proiectului lor. Au cam exagerat ei un pic, deoarece am înţeles că până şi la grădina zoologică au perechi de cimpanzei gemeni.

Sub pretextul foamei deja au început să pună în aplicare proiectul. Unii gemeni sunt trimişi la 8.500 de metri altitudine (sunt multe conifere acolo), iar alţii sunt trimişi la mare, la fluviu, la ocean.

Cătunul se află la doar 15 kilometri de Universitatea din Calcutta, unde cele mai renumite facultăţi sunt cele de chimie, fizică şi matematică. Cei mai buni pleacă în Statele Unite ale Americii, beneficiind de burse. Cu siguranţă pleacă să prindă acele nave spaţiale care se deplasează cu o viteză apropiată de viteza luminii.

 Concluzia:  nici cele mai performante laboratoare ale americanilor nu pot realiza experimente care să aibă un grad de ştiinţificitate ca şi cel impus de voinţa şi motivaţia unor indieni pragmatici.

P.S. : Eu îi suspectez că au citit câte ceva şi din Popper.

Advertisements

About alexciotir

Nascut la Botosani la data de 19.06.1981 . Scoala cu clasele I-VIII o face la Botosani la Scoala nr.11 . In 1995 intra la Liceul "Nicolae Iorga" Botosani . Studiile superioare le face la Iasi la Univ. "Al.I.Cuza" .
This entry was posted in idei. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s