Dansul măştilor

M-am bucurat să văd că astăzi la Casa de Cultură “Mihai Ursache” din Parcul Copou s-au decernat premiile Literare “Ziarul de Iaşi”, cea de a şasea ediţie câştigată de romanul “Ultimele însemnări ale lui Mateiu Caragiale însoţite de un inedit epistolar precum şi indexul fiinţelor, lucrurilor şi întâmplărilor în prezentarea lui Ion Iovan” publicat la Curtea Veche.

Însă bucuria mea a fost acordarea premiului “Aurel Leon”, pentru debut ieşean, domnului George Bondor, cu teza sa de doctorat din 2004, dacă nu mă înşel .

Îmi aduc aminte că atunci când am participat la teza de doctorat a fostului meu profesor eram cam sceptic privind traseul ales de domnul Bondor în ceea ce priveşte analiza interpretării la Nietzche.

Însă după ce am citit această lucrare de câteva ori am înţeles că avea să devină “matriţa” tezei mele de licenţă “Jocurile de limbaj la Nietzsche”.

Cei care vor citi această carte vor vedea că nu prea i se potriveşte această emblemă “debut ieşean”, dar presupun că a fost un moment prielnic de a-şi mai face cunoscută lucrarea şi în afara unor studenţi precum cei de la filosofie, cei de la Litere, etc.

În acelaşi timp m-am întristat deoarece acest premiu mă face să cred că domnul Bondor nu prea a avut concurenţă, căci astfel nu pot să-mi explic cum au ales o asemenea lucrare pentru premii Literare. Nu le stă în caracter.

E o carte utilă deoarece reuşeşte să te trimită în locuri de-a dreptul interesante şi fascinante pentru cei care sunt interesaţi de această tematică în cadrul filosofiei.

Pe de altă parte, sunt sigur că voi vedea această carte în biblioteci personale, unde va prinde praf.

Mă bucur pentru recunoaşterea unei astfel de lucrări, iar pentru domnul Bondor nu am de ce să mă bucur pentru că el nu mai are nevoie de nici o recomandare printre cunoscători.