“Filosofia la pachet”

 

Observ că din ce în ce mai des ne place să servim filosofia “la pachet”.

De mult timp nu mai punem accent pe acele date de fond care ar putea schimba ceva în registrul “scriiturii”.

În filosofia de azi ca şi în construcţii, manopera te costă mai mult decât lucrarea în sine, iar “materialele filosofiei sunt luate en-gros” de pe la un depozit periferic. 

Ne place să stăm liniştiţi acasă să ne bucurăm de puţinul timp liber pe care îl avem şi să comandăm “o filosofie la pachet”,tăiată în felii mici, cu un aluat subţire, dar foarte pufos.

În funcţie de contextualitatea evenimentului, care e din ce în ce mai comercial, îţi poţi alege din meniul foarte variat, “o hermeneutică la pachet”, specialitatea casei de altfel, sau “o filosofie analitică la pachet”, “o fenomenologie la pachet”. Unii autori te cam umflă la stomac, tre’ să fii atent ce comanzi, dar măcar nu trebuie să-ţi mai faci singur de mâncare, te hrăneşti(la un anumit preţ) cu ceea ce-ţi trimit alţii.

Deleuze şi Derrida cândva se serveau împreună, dar acum sunt serviţi la suta de grame asemeni unor crustacee. Foucault nici nu mai e în lista de preţuri. Un Rorty de exemplu are trecut preţul greşit. Umberto Eco a cam expirat în cerinţele consumatorilor, iar alţi autori sunt daţi ca bonus la două, trei comenzi făcute.

Unii cer de obicei o comandă extralarge tocmai pentru a fi siguri că “se hrănesc” toţi cei cu care împărtăşeşte aceste momente. Iar dacă rămân vreo câteva felii mai kantiene aşa(care o data ce se racesc nu le mai poti manca), nu văd de ce ar fi o problemă.

La comanda făcută adaugi un lichid care să fie foarte acidulat, asta ca să-ţi dea impresia că eşti foarte sătul. Stai liniştit să nu-ţi fie rău că doar tare poftă ţi-a mai fost şi te duci pe balcon la un sud-american filter sau lights, ca după masă. Să ne fie de bine !!!!