Parole Decisive

Este ”cuvântul” anadiploza existenţei noastre ?

Poate existenţa să-şi găsească ”Aufhebung-ul” în cuvânt ?

Cuvântul în cadrul ”Cuvântului” are şi el un cuvânt de spus faţă de ”cuvântul” fiinţei noastre. Cred sincer, că litera ”cuvântului” ne face să ne silabisim fiinţa.

Ne vom da seama că avem acelaşi sentiment ca atunci când se întoarce clepsidra în momentul în care suntem puşi în faţa cuvântului.

Ne scurgem atat de repede, încât el se opreşte în eternitatea sa şi ne observă anorexia. Întotdeauna creează impresia că este abscons, dar de fapt el este deictic existenţei noastre.

—— ?

3 thoughts on “Parole Decisive

  1. Bogdan January 28, 2009 / 1:41 am

    “Cred sincer, că litera ”cuvântului” ne face să ne silabisim fiinţa.”

    F. frumos! Insa eu as inclina sa cred ca este invers: fiinta noastra e “silabisita” si de aici ia nastere cuvantul. Nu putem privi in fata si in spate in acelasi timp, trebuie sa “separam”. Ce face cuvantul cel mai bine? nu separa?

  2. alexciotir January 28, 2009 / 12:10 pm

    oricum ar fi discutia in nici un caz nu e intr-un singur sens.
    Si Fiinta separa, si cuvantul separa.
    Ceea ce ai afirmat tu in nici un caz nu contrazice ceea ce am afirmat eu.

  3. Bogdan January 28, 2009 / 3:31 pm

    I agree 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s